Fa ce iti doresti...

Ajungi la un moment dat sa-ti dai seama ca nu ai facut ce ti-ai dorit,ca ai facut ce au vrut altii,ca ai facut tot ce ai putut sa nu ii dezamagesti pe cei pe care ii iubesti.
Si atunci incep sa apara regretele.Si incepi sa suferi si sa te intrebi daca a meritat.Si nu stii ce sa-ti raspunzi.Nu stii daca a meritat...
Se spune ca daca te poti gandi fara regrete la ziua de ieri si fara teama la ziua de maine,esti un om fericit.Eu zic ca toti avem regrete si toti ne temem de ceva anume.Poate la ziua de maine nu ma gandesc cu teama,dar am regrete si nu prea imi place sentimentul asta.Nu am regrete pentru tot ce am facut,dar pentru cate as fi putut sa fac si nu am facut,am foarte multe.Tocmai de-asta m-am hotarat sa fac ceea ce simt,nu ce vor cei de langa mine sau ce cred eu ca i-ar face fericiti.
Nu trebuie sa ii faci pe cei de langa tine sa sufere,dar nici sa ti se invarta universul in jurul lor.
Timpul nu poti sa il dai inapoi...
Asa ca,nu mai sta pe ganduri:tine-i aproape pe cei care TE iubesc,nu pei cei pe care ii iubesti tu(pentru ca pe acestia ii poti pierde oricand) si fa ce iti doresti cu adevarat,nu ce ar vrea altii,pentru ca viata e prea scurta ca sa le poti face tuturor pe plac.
Numai asa vei ajunge sa spui ca esti fericit...

...

"Spune întotdeauna ce simţi şi fă ceea ce gândeşti. Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când te voi vedea dormind, te-aş îmbrăţişa foarte strâns si l-aş ruga pe Dumnezeu să fiu păzitorul sufletului tău. Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când te voi vedea ieşind pe uşă, ţi-aş da o îmbrăţişare, un sărut şi te-aş chema înapoi să-ţi dau mai multe. Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când voi auzi vocea ta, aş înregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o dată şi încă o dată până la infinit. Dacă aş şti că acestea ar fi ultimele minute în care te-aş vedea, aş spune "te iubesc" şi nu mi-aş asuma, în mod prostesc, gândul că deja ştii..."

Lamai si zahar

Kiss - Because I'm a girl MV

Chiar asa!Viata trebuie traita!

Chiar daca nu ii inteleg rostul,chiar daca uneori imi vine sa mor pentru ca nu imi dau seama pentru ce traiesc,viata trebuie traita.Ca sa ajungi la o asemenea concluzie,trebuie sa ai un motiv anume sau cel putin sa ti se intample ceva bun,ceva care sa iti redea pofta de viata.Sau nu...
Doar sa realizezi ce ai si sa iti dai seama ca e ceva frumos.
Asta mi s-a intamplat mie.Asa m-am trezit eu azi...
Nu stiu ce se va intampla azi.Nu stiu daca mi se va intampla ceva frumos,ceva nou,ceva deosebit...Dar ce simt acum,e magnific.
Sa te trezesti dupa trei ore si sa ai impresia ca ai dormit sapte,sa te uiti afara si sa vezi ca soarele incearca sa iasa dintre nori cand ieri nu a iesit deloc,sa asculti pasarelele cum canta si sa te gandesti ca ai in viata ta o persoana care te sustine neconditionat in tot ce vrei sa faci,indiferent daca e bine sau nu,asta da sentiment frumos...
Ce bine e!

Cum ar trebuie sa fie iubirea?

Stiu, teoretic vorbind, ca iubirea suprema presupune sa ii lasi spatiu celuilalt. Desi mie imi place grozav sa sufoc cu dragoste si sa fiu asaltata de posesivitate. Stiu ca atunci cand iubesti cu adevarat, trebuie sa te desprinzi de barbatul iubit, sa-l lasi sa plece daca pofteste si daca ar fi mai fericit in absenta ta. Si, desi nu imi amintesc sa fi iubit vreodata atat de mult, ori cel mult nu asa, cred ca sunt capabila.

Daca ma gandesc mai bine, cred ca as fi mai fericita intr-o relatie in care celalalt se simte liber sa plece oricand pofteste fiindca traiesc cu parerea ca siguranta zilei de maine este moartea pasiunii de astazi. Si as prefera sa ma framant si sa nu dorm, sa fiu geloasa si sa ma ascund, sa ma intreb fara a intreba… decat sa ma plictisesc de cel de langa mine.

As vrea sa stiu ca se indragosteste de mine in fiecare zi si ca in fiecare dimineata ALEGE sa se trezeasca langa mine. Ca seara de seara are optiunea de a reveni. Sau nu. Imi doresc sa stiu mii de fire invizibile tragandu-l spre mine, insa intinse numai si numai de el, fara a fi incatusat de nimic altceva. Iar el sa stie exact cum stau lucrurile. Si totusi sa ma iubeasca astazi. Maine… numai daca va pofti. Sa stie ca atunci cand nu ma va mai dori poate sa plece in bratele aceleia pe care o viseaza. Iar daca va vrea, mai apoi, sa se intoarca. As suferi si as plange. Dar as zambi atunci cand ar veni inapoi pentru ca l-as iubi atat de mult incat sa stiu ca nu trebuie sa il posed. Dragostea adevarata inseamna sa dau orice, sa-mi iau orice si sa iubesc fara a sti ca am. Azi, maine sau la adanci batraneti.

Ironic este ca nu stiu daca mi-ar placea sa fiu iubita intocmai. Imi pare ca gelozia e un simptom delicios de iubire si nu sunt pregatita sa ma despart de asemenea gesturi. Atunci cand barbatul de langa mine se innegreste de furie, mie imi creste sufletul de bucurie si dragoste fiindca imi pare ca gelozia merge mana in mana cu dorinta. Poate si pentru ca traiesc cu impresia ca barbatii nu stiu sa iubeasca mai presus de nivelul geloziei. Si imi imaginez ca de fapt noi, femeile, stim sa daruim, atat cantitativ cat si calitativ, mai mult in dragoste.

La sfarsit, ma intreb cum ar trebui sa fie de fapt dragostea? Si care ii este gradul cel mai avansat? Iubesti cand vrei sa ai, cand gelozesti si cand sufoci? Sau dragostea adevarata inseamna sa permiti libertatea celuilalt chiar cu pretul nefericirii tale?


OANA TRIFU

If you love something, set it free. If it comes back, it's yours. If it doesn't, it never was.

Richard Bach